OTHER

21:47, 7 декабря

RomanS
Author
RomanS

Așa și n-am aflat, în ultimile zile, cine e vecinul meu - pe ușă și sonerie nu scrie nimic, pe cutiile poștale sunt mai multe nume noi... :)

Vineri, am lucrat de la 7:30, căci joi avusem schimbul de seară. Trebuie să lucrez pînă la orele 15:42, însă pe la trei mi-au dat drumul acasă :) Astăzi, tot m-au trimis acasă mai devreme (cu vreo 30 de minute înainte de finalul schimbului)...

Sîmbătă a fost încă posomorît și multă ceață. Am mers la magazin și ochii mi se bucurau de frumusața de afară: avînd în vedere, că alături de mine sunt păduri, rîulețe și un canal mare, iar pe canal nenumărate poduri la fiecare 1000 de metri, era practic imposibil să nu mă opresc pe unul din poduri și să privesc natura în ceață. Iar undeva departe se vedea discul solar... Extraordinar!

Nici nu m-am gîndit să scot mobilul și să încerc să fac o poză, n-are rost - fotografia și-a pierdut demult din calitate, ca și cinema, literatura, muzica... Nu, toate aceste lucruri sunt, dar în cantități enorme, ceea ce știrbește grozav de mult din calitate...

Miile de fotografii făcute în ultimii 5-6 ani, cred că, deja niciodată n-am să le mai revăd, măcar fugitiv...

Din cauza asta, și renunț să fac multe poze, las, pur și simplu, ochii să se bucure, oricum cu timpul totul se uite - și culorile, și impresiile, și aceste momente scurte de fericire...

Sîmbătă am continuat cu privirea filmelor.

Am privit un film, care m-a stors, ca pe o cîrpă, reducînd importanța vieții mele la zero... Astfel de sentimente tari și profunde, care m-ar fi făcut să lăcrimez (nu mă tem de asta!), a fost undeva pe la mijlocul lui 2014, cînd am privit serialul documentar „Cosmos: A Spacetime Odyssey”...

Mă refer la capodera marelui (!) Christopher Nolan - „Interstellar” (2014).

Începînd cu anul 2000, cînd a apărut filmul „Memento”, am privit totul ce a regizat și a făcut acest OM, și absolut totul mi-a plăcut!

Domnul Nolan este unul dintre regizorii mei preferați. Calitatea filmelor lui, cred că le-aș putea compara cu tînărul Steven Spielberg...

Tot sîmbătă, am privit cel mai reușit (din punct de vedere financiar) și ultimul film din viața tînărului Paul Walker - „Furious Seven” (2015).

Am să fiu sincer - nu este cel mai bun film din seria dată de filme. Ultimile părți (de exemplu, „Fast Five” din 2011 sau „Furious 6” din 2013) au fost ceva mai interesante și mai realistice...

Duminică, am dormit rău și am avut dureri de cap toată ziua, deși în astfel de cazuri o cafea sau o cană de ceai negru cu zahăr mă ajutau mai înainte... Cel mai straniu a fost că durerile nu erau tipice: ele erau doar frontal (în față) și lateral stînga... Vremea era apropo foarte frumoasă - a fost cer deschis, mult soare... Afară însă n-am mers, am stat în casă și am încercat să deslușesc și descifrez întrebările pentru examenul de miercuri...

Astăzi vremea frumoasă a continuat. Mult soare, cer senin și +15!!! Și asta la început de decembrie! :)

După lucru am fugit în oraș - am vrut să văd, dacă Casa de asigurări medicale ar putea plăti o sumă din banii pentru fotografiile tomografice făcute la dinți, am plătit pentru televiziune și am mai intrat pe la magazin (să cumpăr niște pepenași, bastonașe de pește, prăjituri clasice tradiționale de Crăciun specifice regiunii date, mandarine).

Venind acasă am făcut repejor curat și am discutat cu părinții prin skype. Apoi am mîncat și am mers la baie. E deja în jur de zece seara, sunt obosit și aș merge cu mare plăcere la culcare, dar am să mai stau puțin să mai citesc la „Primul ajutor medical”...

Ceva am mai vrut să scriu, dar am uitat... :)