RomanS's story
1BB34097-F786-44E7-9A1A-E8A05C0914DB
Burger
RomanS's story
1BB34097-F786-44E7-9A1A-E8A05C0914DB
Burger
RomanS's story
ic-spinner
Todo mundo tem uma história para contar
Encontre as melhores histórias para ler e autores para seguir. Inspire-se e comece a escrever grandes histórias sozinho(a) ou com seus amigos. Compartilhe e deixe o mundo conhecê-las.

22:25, 9 декабря

Am să-ncep postul de azi cu aceea, ce-am uitat data trecută :D

Colaborar com amigos em assuntos que você ama
Pedir coautoria ▸

O colegă de clasă a început să fie în relație cu un elev din anul doi... Pînă nu demult, ea nu se vopsea deloc (în orice caz, nu țin minte astfel de momente). După ce relația lor a început, și ei au scos la evidență acest lucru, domnișoara a început să se vopsească, să-și strîngă părul în diferite feluri, hainuțe mai deschise (și mai subțirele sub scurtă)... Mă bucur pentru ei, e un sentiment și o fază foarte dulce, mai ales, cînd nu ești restrîns în spațiu și nu ești supravegheat de părinți, de exemplu... Avînd în vedere, că elevii au apartamentul lor aparte, poți șă faci ce vrei, cînd vrei și cu cine vrei, căci ești stăpîn în casa ta... :)

Luni, cînd am intrat la magazin, am cumpărat niște dulciuri pentru mine (!), ce fac rar, căci am de acasă dulciuri, bomboane, și de fapt. nici nu prea tare îmi bucur sufletul cu ciocolate :) Dar avînd în vedere că se apropie sărbătorile de iarnă, rafturile demult îs bucșite cu diferite dulciuri, copturi, ciocolate speciale etc. etc. Deci am cumpărat niște turte glazurate. Nu probasem așa ceva mai înainte, și imaginea de pe ambalaj mi s-a părut frumoasă și interesantă. Plus la asta era și traducere în română: „Nuci de turtă dulce, glazurate”... Ieri seara, pregătîndu-mă de examenul de azi, am făcut o mică pauză și am băut un ceai, și mi-am adus aminte de cumpărăturile mele dulci :) Și m-a apucat așa un rîs :D Căci cam astfel de turte, doar că neglazurate, mi-a trimis mama nu demult de acasă :D. La noi ele se numesc: „Turte dulci preferate. Produs de post” :) Ca să nu jignesc pe nimeni, am să spun că ambele tipuri de turte mi-au plăcut, deși produsele noastre oricum vor fi (la un nivel inconștient) mai bune și mai apreciate de gura și stomacul meu :)

Acum știu precis, că păsărelele mele, care trăiesc pe copacul de lîngă terasa mea, vin la aceeași oră acasă :) E undeva fără un sfert cinci seara, cînd ele vin acasă și dau de știre... :) E plăcut să auzi așa ceva, deși îmi dau bine seama că sunetele emise de ele nu-s pentru mine :)

Ce ține de examenul de azi: două părți - partea scrisă și cea practică.

În partea scrisă au fost 34 de întrebări, dintre care doar patru au fost, unde trebuia de ales varianta corectă, la restul întrebărilor trebuia singur să dai răspuns... A fost relativ greu, dar iarăși multe lucruri au fost formulate așa, că stai și te gîndești, ce să scrii, la ce să atragi atenție... Parcă am scris normal, dar pe mine o să mă salveze partea practică, unde am luat nota de „unu”...

După partea teoretică, am fost împărțiți în perechi a cîte doi, și fiecare pereche trebuia să vină la o anumită oră stabilită de învățător... Căci fiecare elev trebuia să facă două exerciții practice, în dependență ce bilet i se va nimeri...

Eu am nimerit în ultima pereche. Între partea teoretică și practică am avut trei ore și ceva la dispoziție... Am mers acasă, am mîncat, am fiert hrișcă pe deseară, am privit ultimile două episoade de la Urgant, am mai stat pe net...

Mie mi s-a nimerit reanimarea victimei (cu folosirea defibrilatorului inclusiv) și scoaterea cascei de la motociclist. Cum am scris mai sus, am luat o notă maximală, ce o să mă ajute mult, în cazul dacă am să iau puține puncte la partea teoretică...

Și astăzi am continuat cu încercarea de a prelungi termenului de valabilitate a programei-antivirus, instalată la părinți.

Astăzi deja am încercat, ca părinții să instalezi o programă, care mi-ar permite să intru la ei în sistemă și să fac lucrările necesare, dar nu ne-a reușit, deși ne-am chinuit și astăzi în jur de o oră... :)

Mai am o variantă, ce s-ar putea de făcut, dacă nu - voi lăsa totul baltă și voi rezolva problema dată, deja, cînd voi merge acasă...

Astăzi, în sfîrșit, am făcut baie :D

Prefer, de obicei, dușul, căci e rapid și răcoritor (mai ales direct după lucru, mai ales pe timp cald), dar și să stau în baie, să mă calmez și să mă gîndesc la prostiile mele, tot îmi place mult, lucru, pe care îl fac rar de tot...

Iar acum merg la culcare, căci mâine de dimineață trebuie să mă scol și să merg la operație...

21:47, 7 декабря

Așa și n-am aflat, în ultimile zile, cine e vecinul meu - pe ușă și sonerie nu scrie nimic, pe cutiile poștale sunt mai multe nume noi... :)

Colaborar com amigos em assuntos que você ama
Pedir coautoria ▸

Vineri, am lucrat de la 7:30, căci joi avusem schimbul de seară. Trebuie să lucrez pînă la orele 15:42, însă pe la trei mi-au dat drumul acasă :) Astăzi, tot m-au trimis acasă mai devreme (cu vreo 30 de minute înainte de finalul schimbului)...

Sîmbătă a fost încă posomorît și multă ceață. Am mers la magazin și ochii mi se bucurau de frumusața de afară: avînd în vedere, că alături de mine sunt păduri, rîulețe și un canal mare, iar pe canal nenumărate poduri la fiecare 1000 de metri, era practic imposibil să nu mă opresc pe unul din poduri și să privesc natura în ceață. Iar undeva departe se vedea discul solar... Extraordinar!

Nici nu m-am gîndit să scot mobilul și să încerc să fac o poză, n-are rost - fotografia și-a pierdut demult din calitate, ca și cinema, literatura, muzica... Nu, toate aceste lucruri sunt, dar în cantități enorme, ceea ce știrbește grozav de mult din calitate...

Miile de fotografii făcute în ultimii 5-6 ani, cred că, deja niciodată n-am să le mai revăd, măcar fugitiv...

Din cauza asta, și renunț să fac multe poze, las, pur și simplu, ochii să se bucure, oricum cu timpul totul se uite - și culorile, și impresiile, și aceste momente scurte de fericire...

Sîmbătă am continuat cu privirea filmelor.

Am privit un film, care m-a stors, ca pe o cîrpă, reducînd importanța vieții mele la zero... Astfel de sentimente tari și profunde, care m-ar fi făcut să lăcrimez (nu mă tem de asta!), a fost undeva pe la mijlocul lui 2014, cînd am privit serialul documentar „Cosmos: A Spacetime Odyssey”...

Mă refer la capodera marelui (!) Christopher Nolan - „Interstellar” (2014).

Începînd cu anul 2000, cînd a apărut filmul „Memento”, am privit totul ce a regizat și a făcut acest OM, și absolut totul mi-a plăcut!

Domnul Nolan este unul dintre regizorii mei preferați. Calitatea filmelor lui, cred că le-aș putea compara cu tînărul Steven Spielberg...

Tot sîmbătă, am privit cel mai reușit (din punct de vedere financiar) și ultimul film din viața tînărului Paul Walker - „Furious Seven” (2015).

Am să fiu sincer - nu este cel mai bun film din seria dată de filme. Ultimile părți (de exemplu, „Fast Five” din 2011 sau „Furious 6” din 2013) au fost ceva mai interesante și mai realistice...

Duminică, am dormit rău și am avut dureri de cap toată ziua, deși în astfel de cazuri o cafea sau o cană de ceai negru cu zahăr mă ajutau mai înainte... Cel mai straniu a fost că durerile nu erau tipice: ele erau doar frontal (în față) și lateral stînga... Vremea era apropo foarte frumoasă - a fost cer deschis, mult soare... Afară însă n-am mers, am stat în casă și am încercat să deslușesc și descifrez întrebările pentru examenul de miercuri...

Astăzi vremea frumoasă a continuat. Mult soare, cer senin și +15!!! Și asta la început de decembrie! :)

După lucru am fugit în oraș - am vrut să văd, dacă Casa de asigurări medicale ar putea plăti o sumă din banii pentru fotografiile tomografice făcute la dinți, am plătit pentru televiziune și am mai intrat pe la magazin (să cumpăr niște pepenași, bastonașe de pește, prăjituri clasice tradiționale de Crăciun specifice regiunii date, mandarine).

Venind acasă am făcut repejor curat și am discutat cu părinții prin skype. Apoi am mîncat și am mers la baie. E deja în jur de zece seara, sunt obosit și aș merge cu mare plăcere la culcare, dar am să mai stau puțin să mai citesc la „Primul ajutor medical”...

Ceva am mai vrut să scriu, dar am uitat... :)

Você leu a pasta de história
escrita por
Writer avatar